Alfa Romeo logo

Masini noi: Alfa Romeo

Aici gasesti toate modelele produse de Alfa Romeo.

Afla totul despre masina care te intereseaza - de la specificatii tehnice la preturi, de la dotari standard la dotari optionale. Priveste-o din toate unghiurile. Apoi, daca doresti, o poti compara cu alte modele asemanatoare.

159 159 logo
DDP 24.540 - 31.625 €
CIP 19.790 - 25.504 €
MiTo MiTo logo
DDP 15.098 - 20.684 €
CIP 12.176 - 16.681 €
Spider Spider logo
DDP 38.764 - 48.909 €
CIP 32.575 - 41.100 €
Giulietta Giulietta logo
DDP 20.400 - 29.000 €
CIP 16.452 - 23.387 €

ISTORIA MARCII Alfa Romeo

Nu exista – si nici nu va exista vreodata – o dovada care sa ateste ca Ottoni Visconti a scapat omenirea de un sarpe gigantic, ce-si facuse un obicei din a teroriza populatia orasului Milano. De fapt, nimeni nu poate spune cu siguranta ca existat o reptila atat de mare in Italia evului mediu. Sau oriunde altundeva in lume. Singurul sambure de adevar al acestei legende vechi de aproape 1.000 de ani este faptul ca familia Visconti – sau unul dintre membrii ei – a savarsit un act de eroism atat de rasunator, incat blazonul sau a ajuns, alaturi de cel al capitalei Lombardiei, pe logo-ul uneia dintre cele mai pasionale marci din istoria industriei auto. Inevitabil, urmeaza o poveste despre Alfa Romeo…

Pentru inceputul ei trebuie sa calatorim in… Franta secolului XIX, tara lui Pierre Alexandre Darracq – un desenator tehnic de origine basca, cu un talent aparte in proiectarea masinilor de cusut. De fapt, omul era atat de priceput, incat a castigat o medalie de aur la celebrul targ Exposition Universelle, organizat in primavara lui 1899. Doi ani mai tarziu, el infiinta Gladiator Cycle, o companie producatoare de vehicule pe doua roti care, rapid, s-a dovedit a fi o… mica fabrica de bani; cu toate astea, in 1896, hotaraste sa o vanda pe o suma importanta. Aproape imediat, motivul iese la iveala: Darracq investise averea stransa intr-o fabrica de automobile, ce avea sa se dovedeasca, peste cativa ani, o noua afacere de succes.

Proaspata uzina, botezata Automobiles Darracq S.A., a asamblat vehicule electrice pana in 1900; din acel an, a migrat definitiv catre productia de masini consumatoare de hidrocarburi. In 1902, Darracq a semnat un contract de asociere cu Adam Opel pentru producerea de vehicule in Imperiul German (vandute sub brand-ul “Opel Darracq”), iar in 1904 prosperul inginer francez se lauda deja cu un procent de 10% din piata de automobile din Franta! Pe noi ne intereseaza insa evenimentul din 1906, petrecut imediat dupa ce Darracq a decis extinderea pe piata italiana.

Ne referim la infiintarea companiei Societa Anonima Italiana Darracq (SAID), a carei uzina producatoare de masini, ridicata cu ajutorul unor investitori locali, a avut adresa in Portello – o suburbie a orasului Milano. Din pacate pentru afaceristul parizian, SAID nu a avut succesul scontat, iar in 1909 a fost nevoit sa predea fraiele afacerii unuia dintre investitorii initiali – aristocratul Ugo Stella. Acesta a strans la randu-i cativa oameni cu stare si a fondat o noua firma, pe care a numit-o Anonima Lombarda Fabbrica Automobili (pe scurt, A.L.F.A); un an mai tarziu, prima masina 100% A.L.F.A – desenata de Giuseppe Merosi si botezata, simplu, 24 HP – parasea linia de asamblare a unitatii de productie. Ei bine, nici nu s-a uscat temeinic vopseaua pe autoturismul cu motor de 4,1 litri si 42 CP (ai citit bine – 24 HP era o titulatura sugerata de un vechi sistem de taxare al masinilor, nu de puterea agregatului), ca italienii l-au si inscris in editia 1911 a cursei de la Targa Florio. De castigat, nu a castigat, insa s-a ales cu un “trofeu” mult mai important: recunoasterea publicului. Practic, participarea la Targa Florio s-a dovedit a fi un prim succes comercial al celor de la A.L.F.A, care au reusit sa vanda in jur de 200 de modele 24 HP pana in 1913.

Mai mult decat atat, proiectul 24 HP s-a dovedit a fi suficient de flexbil incat A.L.F.A sa dezvolte alte sase modele derivate, printre care 15 HP (motor de 2,4 litri si 25 CP; produs intre 1912 si 1913), 40-60 HP (motor de 6,1 litri si 70 CP; produs intre 1913 si 1922) si 20-30 HP ES Sport (motor de 4,2 litri si 67 CP, produs in 1921). Chiar ultimul dintre acestea are o aura speciala…

 

Alfa Romeo 24 HP

Modelul 24 HP, intaiul purtator al logo-ului A.L.F.A. Masina, creata de excelentul inginer Giuseppe Merosi, avea sub capota un motor de 4,1 litri si 42 CP, gratie caruia atingea o viteza maxima de 100 km/h. Nu pare prea mult, insa, in 1910, era echivalentul unui supercar entry-level.


Pentru a vedea de ce, trebuie sa dam ceasul inapoi si sa calatorim spre Napoli, orasul de bastina al lui Nicola Romeo. Ca si Alexandre Darracq, Romeo era un inginer si antreprenor de succes, posesor al unei fabrici constructoare de masini si echipamente pentru minerit. In 1915, in plin razboi mondial, el hotaraste sa-si extinda business-ul pe teritoriile inca virgine ale industriei auto; ca atare, achizitioneaza in acelasi an pachetul majoritar al companiei A.L.F.A. Anii de razboi au fost extrem de profitabili pentru Nicola Romeo – pe durata conflagratiei, proaspata achizitie a produs munitie, motoare de avion, compresoare si generatoare pentru fortele aliate –, drept pentru care, in 1918, a achizitionat si actiunile ce-i lipseau pentru a deveni proprietarul lui A.L.F.A. Din 1920, numele companiei a fost schimbat in Alfa Romeo, iar prima masina care a purtat aceasta titulatura a fost tocmai 20-30 HP. Versiunea ES Sport a fost intaia masina de curse condusa de marele Enzo Ferrari, cel care avea sa aiba o contributie decisiva la “transferul” lui Vittorio Jano – inlocuitorul lui Giuseppe Merosi la carma departamentului de design si creatorul celebrului model de curse P2.

Merosi nu a plecat insa de la firma lui Nicola Romeo inainte de a crea o ultima capodopera: modelul RL. Masina, prima produsa de Alfa dupa Marele Razboi, a fost livrata in trei versiuni de strada (Normale, Turismo si Sport), dar adevarata vedeta a seriei a fost RL Targa Florio. Un asemenea model, pe care superstitiosul Ugo Sivocci lipise un abtibild ce infatisa un trifoi cu patru foi, a castigat editia 1923 a cursei Targa Florio, moment din care toata lumea a inteles ca fabricantul italian trebuie luat foarte in serios. Din pacate pentru Sivocci, simpaticul “Quadrifoglio Verde” – devenit imediat (si pentru totdeauna) simbolul sportivitatii Alfa Romeo – s-a “intors” impotriva stapanului: atunci cand Ugo a uitat sa-l mai lipeasca pe masina, aceasta – un model P1 – a iesit violent in decor, omorandu-l pe italian. Bolidul era purtator al numarului 17, cifra pe care nici o alta masina de curse italiana nu avea sa o mai arboreze vreodata.

P1 a fost ultimul proiect al lui Merosi in cadrul companiei din Milano, noul designer, Vittorio Jano, luand decizia de a continua seria inceputa de predecesorul sau. Asadar, a urmat P2 – un bolid animat de un motor cu opt cilindri in linie, a carui cariera a debutat furtunos cu victorii obtinute in trei dintre Grand Prix-urile anului 1924: cel al Cremonei (pilot Antonio Ascari), cel al Frantei (pilot Giuseppe Campari) si cel al Italiei (din nou, cu Antonio Ascari la volan). In 1925, P2 – animat de o versiune mai puternica a agregatului de doi litri – a castigat doua din cele patru etape ale Campionatului Mondial al Automobilului, adjudecandu-si titlul pus in joc; a fost cel de-al doilea trofeu important din panoplia marcii milaneze, dupa triumful lui Ugo Sivocci in Targa Florio. Iar masina abia se incalzise…

 

Alfa Romeo P2

Alfa Romeo P2, o adevarata legenda a motorsportului din anii ’20. Prima masina castigatoare a unui Campionat Mondial al Automobilului si singura capabila sa tina piept teribilelor modele Bugatti Type 35. A triumfat in 15 curse de Grand Prix, ultimul succes, obtinut de Achile Varzi, sosind chiar la Targa Florio.


Intre 1924, anul in care a debutat pe scena motorsportului, si 1930, anul retragerii din competitii, prima Alfa din era Vittorio Jano a obtinut nu mai putin de 15 victorii in marile curse ale vremii, ultima dintre ele chiar la Targa Florio (cu Achille Varzi la “carma”). Sarja lui P2 in turnirurile motorizate ale anilor ’20 a fost cea de-a doua ca valoare dupa cea a fenomenalului Bugatti Type 35, iar succesul din Campionatul Mondial al Automobilelor i-a determinat pe cei de la Alfa Romeo sa incorporeze cununa de lauri in logo-ul companiei. Povestea celui de-al treilea deceniu al secolului XX nu poate fi insa incheiata fara a aminti cea mai importanta despartire din istoria companiei: Enzo Ferrari – omul care, la nici 30 de ani, demonstrase deja calitati de mare lider – lasa Alfa Romeo pentru a se ocupa de “scuderia” ce-i purta numele. Ironic sau nu, aceasta era cladita pe fundatia fostei echipe de uzina a producatorului din Milano…

Anii ’30 n-au debutat sub cele mai bune auspicii pentru fabricantul din “Cizma”: inca de prin 1927, finantele lui Alfa Romeo incepusera sa “tuseasca” serios, pe masura ce contractele cu armata s-au incheiat unul cate unul. Insusi Nicola Romeo s-a vazut nevoit sa paraseasca firma un an mai tarziu, moment din care Alfa s-a indreptat rapid si sigur catre prapastia falimentului. La finalul lui 1932, cand nimic nu parea sa o mai salveze, guvernul italian a intervenit si a pus stapanire pe ea, transformand-o treptat intr-un soi de instrument propagandistic. Avand in vedere avalansa de succese din urmatorii 7-8 ani, nici nu e de mirare…

Totul a inceput cu prima masina din faimoasa serie 8C, P3. Pornind de la P2, Vittorio Jano a creat mai intai un monopost – intaiul din istorie – echipat cu doua agregate “sase-in-linie” asezate unul langa altul; din pacate, “Tipo A” s-a dovedit a fi prea greu si prea complex, drept pentru care a fost abandonat. Jano nu s-a dat insa batut, si si-a adus aminte ca, cu-aproape un deceniu in urma, crease un motor cu opt cilindri in linie foarte performant. Acesta avea nevoie, totusi, de ceva modernizari, asa ca, inainte de a fi montat sub capota lui “Monoposto Tipo B”, a suferit un proces de alezare (de la doi litri la 2,7 litri) si un altul de “fortificare” (prin implementarea a doua compresoare mecanice). Dupa ce ultimul surub a fost strans si cea din urma cheie a fost agatata in cui, privirile lui Jano au scrutat nu doar formele primului monopost ce a luat vreodata startul intr-o cursa de Grand Prix, ci si caroseria unei legende: P3, castigator a 46 de competitii motorizate intre 1932 si 1935.

Senzationalul sir de victorii a inceput chiar de la prima participare intr-un Mare Premiu, in vara lui 1932. La volanul masinii aliniate la startul Grand Prix-ului Italiei se afla Tazio Nuvolari, cel despre care Ferdinand Porsche avea sa spuna, mai tarziu, ca este “cel mai mare pilot din trecut, prezent si viitor”. Italianul a plecat in cursa de pe pozitia a patra a grilei, insa, l-a finalul intrecerii ce a durat aproape trei ore si jumatate, a iesit castigator cu un tur avans fata de masina de pe locul doi. A fost izbanda care i-a deschis drumul spre titlul de Campion European de Grand Prix – echivalentul Formulei 1 din perioada interbelica –, Alfa sa obtinand o noua victorie in etapa din Franta si un loc doi in etapa din Germania (unde castigator a fost… coechipierul sau de la Alfa Corse, Rudolf Caracciola). Iar P3 nu s-a oprit aici: in celelalte curse de Grand Prix ale anului, monopostul a mai obtinut inca trei succese, de doua ori cu Nuvolari la volan si odata cu germanul Caracciola. Iar hegemonia abia incepuse.

 

Alfa Romeo P3

Alfa Romeo P3, primul – si, probabil, cel mai iubit – monopost din istoria curselor de Grand Prix. Animat, intr-o prima faza, de un motor cu opt cilindri in linie de 2,7 litri, masina a reusit sa adune nu mai putin de 46 de victorii in trei ani ani de zile, printre care si un titlu de campioana europeana in 1932. Printre marii piloti care au pilotat-o s-au numarat Tazio Nuvolari, Rudolf Caraciolla si Giuseppe Campari.

 

In 1933, monopostul de numai 700 kg a ratat primele 25 de curse ale sezonului din cauza dificultatilor financiare prin care trecea Alfa, insa a revenit in cea de-a doua jumatate sub culorile nou-infiintatei Scuderia Ferrari. P3 a castigat sase din ultimele 11 evenimente ale sezonului, doua dintre acestea fiind curse de Mare Premiu (in acel an – ca si in 1934, de altfel – Campionatul European nu a mai avut loc, locul sau fiind luat de catre un grup de competitii cu titlulatura de “Mare Premiu”). Per ansamblu, din toate cele 36 de curse de Grand Prix organizate in 1933, Alfa Romeo a castigat 19, cu sase mai multe decat Bugatti si de trei ori mai multe decat Maserati. Istoria s-a repetat in 1934, cand P3 – echipat cu un motor ceva mai mare, de 2,9 litri – a triumfat in Marele Premiu al statului Monaco si cel Frantei, precum si in alte 16 intreceri (din cele 35) ale anului.

Anul 1935 nu a mai fost la fel de productiv, Campionatul European fiind castigat de Rudolf Carraciola la volanul unui Mercedes-Benz. Alfa Romeo a avut de infruntat o concurenta teribila din partea masinilor germane (Mercedes-Benz, respectiv Auto Union), dar si-a trecut in cont o victorie istorica chiar in Marele Premiu al Germaniei. Desfasurata pe teribilul Nurburgring, competitia a aliniat cele mai mari nume ale vremurilor – piloti si constructori deopotriva –, iar Nuvolari a castigat-o dupa ce, in prima parte a cursei, a suferit o pana de avelopa. Obligat sa recupereze pozitie dupa pozitie in urma intrarii la boxe, “Il Mantovano Volante” a facut exact asta, castigand in ultimul tur dupa ce liderul de pana atunci, germanul Manfred von Brauchitsch, a patit, la randu-i, o pana de cauciuc. Nu mai putin de 300.000 de spectatori au asistat inmarmuriti la triumful lui Nuvolari, care avea sa mai bifeze inca sapte victorii in cele 16 curse castigate de Alfa in 1935.

In acelasi timp cu succesele inregistrate pe marile circuite ale epocii, producatorul milanez a adunat si nenumarate victorii in intrecerile stradale, in special la Mille Miglia (10 triumfuri intre 1928 si 1938) si Targa Florio (sase trofee intre 1930 si 1940). Desi, initial, declarase ca nu va vinde platforma tehnica a lui 8C, Alfa Romeo s-a intors asupra deciziei si, incepand cu 1931, a livrat arhitectura in doua versiuni de ampatament diversilor clienti; astfel, s-au nascut nenumarate versiuni (de strada ori de curse) celebre, carosate de cei mai in voga designeri ai perioadei interbelice (Zagato, Carrozeria Touring, Pininfarina sau Carozzeria Castagna). Din pacate, ca multi alti producatori auto in timpul celei de-a doua conflagratii mondiale, Alfa s-a ales cu uzina bombardata si afacerea distrusa. Si, tot ca multi alti producatori trecuti prin focul razboiului, a renascut din propria-i cenusa.

La doar un an dupa infrangerea Axei, Alfa Romeo si-a reluat activitatea comerciala prin introducerea lui “Freccia d’Oro” (“Sageata de Aur”) – un descendent direct al modelelor 6C 2500, echipat cu motor de 2,5 litri si 90 CP. Numai 680 de unitati au fost asamblate pana la incetarea productiei in 1951, dar printre cumparatori s-au aflat nume celebre precum regele Farouk al Egiptului, actrita americana Rita Hayworth si Printul Rainier al III-lea de Monaco. Nu mai putin de sapte versiuni ale lui 6C 2500 au fost disponibile in primii ani ai erei postebelice, iar din 1950 gama s-a imbogatit cu modelul 1900 – un vehicul care a marcat cateva premiere pentru fabricantul italian: prima masina asamblata pe o linie de productie, prima masina cu o caroserie monococa si primul model oferit si cu volan pe partea stanga. Patru ani mai tarziu, Alfa Romeo introducea pe piata europeana numele Giulietta, folosit pentru a denumi un model subcompact (coupe, sedan sau cabrio) echipat cu un motor foarte avansat pentru acele vremuri: bloc si chiulasa din aluminiu, doi arbori cu came in cap si pana la 116 CP din numai 1.300 cmc. Totusi, in primii ani ai deceniului al saselea, adevaratele vedete din casa milanezilor au fost tot modelele de curse.

 

Alfa Romeo 6C

Alfa Romeo 6C 2500 SuperSport Villa d’Este a fost nu doar parte a ultimei serii de modele 6C, ci si una din masinile care a facut trecerea de la modelele interbelice la cele aparute dupa cea de-a doua conflagratie mondiala. Incredibil de eleganta si dotata cu un motor de 110 CP, 6C Villa d’Este a fost ultimul model Alfa Romeo manufacturat, doar 36 de exemplare fiind produse intre 1949 si 1952.

 

Alfa incepuse inca de prin 1937 lucrul la o masina de curse liliputana, de la care dorea reprezentarea intr-o competitie dedicata asa-numitelor “voiturette” (automobile miniaturale). Micul bolid, botezat 158, avea un motor cu opt cilindri in linie supraalimentat, ce dezvolta 200 CP din numai 1.500 cmc; natural, masina era extrem de usoara, excelentul raport putere/greutate ajutand-o sa castige sase intreceri inainte de razboi. Adevarata consacrare a cunoscut-o insa in 1947, cand italienii au realizat ca se inscria perfect in regulamentul unui concurs ce avea sa devina, peste alti trei ani, Formula 1. Doua configuratii se acceptau la acea vreme: motor de 1.500 cmc supraalimentat (exact profilul lui 158) sau motor aspirat de 4.500 cmc; practic, tot ce avea de facut Alfa era sa modernizeze propulsorul pentru a corespunde noilor cerinte in materie de performante. In 1946, s-au obtinut 254 CP din aceiasi 1.500 cmc, prototipul imbogatind panoplia lui Alfa Romeo cu primul trofeu din perioada postbelica: Grand Prix-ul din Torino, cu Achile Varzi la volan. In 1947, masina – redenumita 158/47 si, ulterior, poreclita “Alfetta” – ajunsese la 300 CP, iar victoriile au continuat sa curga: Marele Premiu al Elvetiei (Jean-Pierre Wimille), Marele Premiu al Frantei (acelasi Jean-Pierre Wimille) si Marele Premiu al Italiei (Carlo Felice Trossi). Din nefericire, un eveniment tragic avea sa marcheze anii premergatori succesului din Formula 1: in 1948, in timpul antrenamentelor pentru Marele Premiu al Elvetiei, masina lui Achile Varzi a derapat pe pista umeda a circuitului Bremgarten si s-a rasturnat. Italianul nu a supravietuit accidentului dar, din acel moment, nimeni nu a mai avut voie sa participe la cursele organizate de FIA fara a purta casca de protectie. Mai bine mai tarziu decat niciodata…

Moartea lui Varzi nu i-a descumpanit insa pe italieni, iar in 1950, anul inaugural al Campionatului Mondial de Formula 1, Alfa Romeo 158 a pulverizat concurenta in toate cele sase etape europene (cel din dintai sezon a inclus sase curse europene si una americana la Indianapolis, unde echipele de pe Batranul Continent nu au participat). A fost practic o “afacere” intre Nino Farina si Juan Manuel Fangio, primul adjudecandu-si titlul mondial cu doar trei puncte avans fata de argentinian. Fangio si-a luat revansa anul urmator, castigand primul din cele cinci titluri pe care avea sa le adune pana la finalul carierei; totusi, aceasta a fost si editia in care “Alfetta” si-a aratat limitele constructive. Fangio a triumfat in patru din cele sapte etape desfasurate in Europa, insa Ferrari, cu ale sale motoare V12 aspirate, a opus o rezistenta teribila, adjudecandu-si Grand Prix-urile Marii Britanii, Germaniei si Italiei. Bolidul milanez, ajuns la colosala putere de 420 CP, avea un apetit gigantic (intre 125 si 175 de litri de combustibil la 100 km), fapt care il obliga sa petreaca mult timp la boxe; in plus, presiunea enorma exercitata de Scuderia Ferrari i-a obligat pe cei de la Alfa sa solicite fonduri suplimentare de la statul italian. Cum acesta a refuzat, fosta marca a lui Nicola Romeo a fost obligata sa se retraga din Formula 1.

La finalul scurtei cariere in “Marele Circ”, Alfa Romeo se putea lauda cu un rezultat fantastic: doua titluri mondiale din doua posibile, obtinute cu o masina dezvoltata inaintea celui de-al doilea razboi mondial si… doar noua motoare utilizate, toate fabricate in aceeasi perioada!

 

Alfa Romeo 158Nascut dintr-un proiect demarat in anii premergatori celui de-al doilea razboi mondial, bolidul din imagine a ramas in istorie drept cea mai de succes masina de curse Alfa din perioada postbelica. Castigatoare a editiei inaugurale a Campionatului Mondial de Formula 1, 158 – alintat “Alfetta” – a trimufat si in sezonul urmator, aducandu-i marelui Fangio primul titlu de campion F1.


Plecarea temporara din lumea motorsportului le-a prilejuit milanezilor sansa de a se concentra mai mult pe dezvoltarea modelelor de strada. Cel de-al doilea razboi mondial slabise enorm economiile tarilor afectate, iar puterea de cumparare a cetatenilor– in special a celor din statele invinse – era extrem de scazuta. A fost pentru prima data in istoria sa cand Alfa s-a gandit sa “schimbe macazul” spre o gama de modele mici si ecomomice, creand in acest sens asa-numitul “Proiect 13-61”. Aparut in 1952, acesta facea referire la un vehicul de dimensiuni mici, animat de un motor transversal-fata ce livra cuplul rotilor anterioare. Masina a primit si un nume, Tipo 103, iar ca design amintea de o Giulia in miniatura; din pacate, aceleasi dificultati financiare i-a impiedicat pe italieni sa o produca. Sapte ani mai tarziu, BMC lansa modelul Mini, care, azi, este considerata prima masina moderna cu tractiune fata. Fanii infocati Alfa vor spune intotdeauna altceva…

In anii ’60, Alfa si-a consumat revenirea pe scena sporturilor cu motor, concentrandu-se cu precadere pe competitiile rezervate bolizilor cu ADN de masini obisnuite. In 1963, Autodelta, proaspat numita divizie sport oficiala a celor de la Alfa, a lansat modelul GTA – o versiune de curse a coupe-ului Seriei 105 (a.k.a. Giulia Sprint GT). Designul turismului cu doua usi era opera lui Bertone, insa produsul Autodelta nu-i respecta decat liniile generale; in rest, caroseria si bratele superioare ale suspensiei erau din aluminiu, geamurile – din plastic, iar jantele – din magneziu. In plus, sub capota odihnea un motor cu patru cilindri de 1.600 cmc, ai carui 170 CP (in varianta de curse) nu aveau de “carat” decat 740 kg. Alfa Romeo GTA si-a demonstrat rapid competitivitatea pe circuitele lumii, castigand editia inaugurala a campionatului Trans-Am (1966) si nu mai putin de trei titluri European Touring Car Championship (in 1966, 1967 si 1968).

In paralel, compania italiana si-a testat sansele si-n intrecerile rezervate prototipurilor, dominate la acea vreme de Ferrari, Porsche si Abarth. Reprezentantul ei s-a numit Tipo 33, un coupe dezvoltat cu largul concurs al specialistilor de la Autodelta. Initial, masina era animata de un propulsor cu patru cilindri imprumutat de la TZ2, insa “tunerul” oficial Alfa a realizat curand ca puterea acestuia era insufcienta; ca atare, in 1967 – la doi ani de la lansarea lui Tipo 33 –, bolidul a fost dotat cu un V8 de doi litri si 270 CP. Din pacate, aventura acestuia prin Campionatul Mondial al Masinilor Sport nu a fost una prea reusita, problemele de fiabilitate si competitia acerba aducandu-i doar un loc cinci la Nurburgring.

 

Alfa Romeo Giulia GTA

Alfa Romeo GTA, masina care a cucerit trei titluri consecutive in competitia European Touring Car, intre 1966 si 1968.


Lucrurile s-au schimbat putin in 1968, cand Tipo 33 (masina pe a carui baza Alfa a creat, in acelasi an, celebra 33 Stradale – unul dintre cele mai frumoase modele sport din istorie si primul cu portiere tip “foarfeca”) a intrat in cea de-a doua faza a evolutiei, sub numele de 33/2. Masina a castigat cursa de 24 de ore de la Daytona la clasa sa de cilindree, repetand isprava in competitiile Targa Florio si cursa de 1.000 km de la Nurburgring. In continuare insa, prototipurile Porsche faceau legea, astfel incat Alfa a fost nevoita sa pluseze, un an mai tarziu, cu 33/3. Desi echipat cu un agregat de trei litri si 400 CP, bolidul nu a putut face nimic in fata concurentei germane si a celei exercitate de Ferrari, multumindu-se cu cateva victorii in cursele mai putin importante.

La inceputul anilor ’70, odata cu aparitia pe scena motorsportului a unor monstri mecanci legendari – gen Porsche 917 sau Ferrari 512 –, fuzeele din Milano si-au vazut sansele de succes si mai mult diminuate; cu toate acestea, in 1971, 33/3 a inregistrat o senzationala serie de reusite, inceputa de Rolf Stommelen si Nanni Galli in competitia de 1.000 km de la Buenos Aires si terminata cu victoria lui De Adamich si Ronnie Peterson la Watkins Glen. La finalul campionatului, masina a ocupat locul doi la general, o performanta ce… avea sa fie depasita dupa alti patru ani. Atunci, la finalul editiei 1975 a World Championship of Makes, Alfa tragea linie dupa sapte curse castigate din opt posibile, izbanda fiind dedicata uneia dintre cele mai intense forme luate de proiectul 33: bolidul 33TT12, echipat cu un agregat boxer de trei litri si 500 CP. Doi ani mai tarziu, milanezii aveau sa puna cireasa pe tort: ultima versiune a lui 33, 33SC12, a castigat campionatul cu victorii in toate etapele. Motorul sau, un boxer-12 biturbo de trei litri si 520 CP, avea sa fie folosit si de monopostul 177 – masina pe care Alfa a inscris-o in trei din cele 15 etape ale Campionatului Mondial de Formula 1 din 1979.

 

Alfa Romeo 33 TT

Cu un look de terminator al circuitelor de viteza si un motor pe masura, Alfa Romeo 33TT12 a terminat bine ceea ce 33 incepuse prost. Sapte victorii din opt in editia 1975 a World Championship of Makes si titlul “ateriza” in batatura milanezilor; mai mult, reusita avea sa fie dublata, doi ani mai tarziu, de 33SC12.


In anii ’70 si ‘80, marca italiana s-a implicat in mai toate competitiile de motorsport posibile, fie direct – cu proiecte complete, destinate echipei de uzina sau team-urilor private –, fie indirect – ca furnizor de motoare pentru masinile de Formula 1, Formula 3 si Indycar –; cu toate acestea, dificultatile financiare au reaparut, iar in 1987 Alfa a devenit un brand al grupului FIAT. Conform noii strategii a gigantului din Torino, milanezii erau insarcinati cu dezvoltarea vehiculelor sportive, insa modelele 33, 75 sau 164 nu s-au ridicat niciodata la nivelul concurentei. Abia spre finalul anilor ’90, odata cu aparitia unor masini precum 156, 166 si GTV Spider, Alfa si-a putut respecta cat de cat blazonul “Cuore Sportivo”, revenirea fiind aproape definitiva odata cu debutul modelelor din gama actuala.

Odinioara, marele Henry Ford spunea ca-si scoate palaria atunci cand vede o Alfa Romeo trecand pe strada; probabil, nu va mai trece multa vreme pana cand un alt personaj marcant va face acelasi lucru la vederea blazonului milanez.


STIRI DESPRE Alfa Romeo

Alfa Romeo 4C Concept
15 februarie 2012  |  Categorie: General

Ciao, bella: Alfa Romeo il va prezenta pe 4C de serie la NAIAS 2014

Cel mai asteptat model Alfa Romeo din ultima vreme, incantatorul coupe 4C, isi va consuma debutul oficial in iarna anului 2014, la Salonul Auto de la Detroit. Afla, in cele ce urmeaza, motivul pentru care trebuie sa incepi strangerea banilor… [...]

Alfa Romeo Giulietta
25 ianuarie 2012  |  Categorie: General

Frumoasa si bogata: Alfa Romeo Giulietta, succes total in 2011

In 2010, cand si-a aratat formele apetisante la Salonul Auto de la Geneva, Giulietta a dat impresia ca Alfa Romeo tocmai a nimerit “jackpot”-ul; ei bine, acum avem si confirmarea: 2011 a fost cel mai bun an din istoria marcii in clasa compacta. Hai sa vezi cati au cumparat o Giulietta [...]

Alfa Romeo Giulietta
21 decembrie 2011  |  Categorie: General

Hot delivery: Varianta combi a Alfei Romeo Giulietta vine in 2013

Cu aproape un sfert din vanzarile modelelor compacte europene, combi-urile ocupa un loc important in strategia fabricantilor auto; totusi, grupul FIAT lipseste de la acest “meci” de vreo trei ani. Ei bine, lucrurile se vor schimba la mijlocul lui 2013, cand va debuta Alfa Romeo [...]

Alfa Romeo 4C
17 decembrie 2011  |  Categorie: General
Zvonul zilei: Alfa Romeo 4C va avea un pret de baza de 53.000 de euro

Caroserie din fibra de carbon si aluminiu, motor asezat in pozitie centrala si un look dupa care sa mori, toate la pret de sedan premium bine echipat. Nu este un vis, ci ceea ce se va putea spune despre Alfa Romeo 4C in doua-trei vorbe. Mai pe larg, in cele ce urmeaza… [...]

Alfa Romeo Brera Romeo Ferraris fata
03 decembrie 2011  |  Categorie: Tuning
Mascul alfa: Alfa Romeo Brera a trecut prin mainile lui Romeo Ferraris

Poate ca are un nume imprumutat, parca, de la un star al industriei pornografice, insa singurele obscenitati de care se face vinovat Romeo Ferraris sunt kit-urile sale pentru masinile italiene (si nu numai). Inclusiv cele care nu se mai fabrica… [...]

Alfa Romeo 2uettottanta
15 noiembrie 2011  |  Categorie: General
Zvonul zilei: Alfa Romeo planuieste un adversar pentru Mazda MX-5

Inca din primavara anului trecut, Alfa Romeo “ameninta” cu un roadster de calibrul Mazdei MX-5 – daca iti mai aduci aminte, italienii au lansat la Geneva conceptul 2uettottanta –, asa ca n-ar trebui sa ne mire aparitia unui atare zvon. Cat despre ce ne-ar putea rezerva o asemenea [...]

Logo Alfa Romeo
05 octombrie 2011  |  Categorie: Industrie
Forte proaspete: Alfa Romeo dezvaluie programul lansarilor din urmatorii doi ani

Pana in 2014, Alfa Romeo are misiunea de a vinde cel putin 400.000 de masini, insa obiectivul este imposibil de indeplinit cu actuala gama de modele. Ca atare, fabricantul milanez se va implica intr-un proces de lansare a inca opt modele noi sau reactualizate, ce va incepe cu facelift-ul [...]

Alfa Romeo 2uettottanta
03 octombrie 2011  |  Categorie: General
In rand cu lumea buna: FIAT pregateste lansarea unui top-model Alfa Romeo

Grupul torinez este hotarat sa-si faca un nume pe piata vehiculelor “semi-premium”, drept pentru care va crea o Alfa Romeo cu totul speciala. Potrivit ultimelor informatii, aceasta va fi construita pe platforma tehnica a lui Chrysler 300C, insa, din punct de vedere al personalitatii, [...]

SERVICE AUTO

Vrei sa stii unde, cum si cat te costa sa iti repari masina? Toate informatiile de care ai nevoie intr-un singur loc.

Vezi lista service-urilor autorizate
  • sigla

    Dacia
    Adresa: Aleea Pestisori, Nr. 16, DN1, Km. ...
    Tel / Fax: 0244.335.555 / 0244.335.071
    E-mail: autoservice@iatsacampina.ro

  • sigla

    Kia
    Adresa: Str. Ardealului, Nr. 55A, Timisoara
    Tel / Fax: 0256.498.406 / 0256.493.517
    E-mail: service@asiamotors.ro

  • sigla

    Renault
    Adresa: Calea Turzii, Nr. 253-255, ...
    Tel / Fax: 0264.596.602 / 0264.593.040
    E-mail: vanzari.renault@otcgroup.ro

TEST DRIVE
Volkswagen Amarok

In ultima vreme, din ce in ce mai multa lume isi doreste sa scape din ghearele sistemului si a multinationalelor si sa-si regaseasca echilibrul intorcandu-se la origini si la o viata cat mai simpla. [...]

ALTE TESTE AUTOSAGA.RO
Vezi toate masinile testate
PRET COMBUSTIBIL
  • Rompetrol Benzina: 5.95 Motorina: 5.96
  • Petrom Benzina: 5.82 Motorina: 6.30
  • OMV Benzina: 5.97 Motorina: 6.08
Vezi preturi Pret carburant in Europa
RETRO MOBILE
Ferrari Dino

La inceputul anilor ’60, cei de la Ferrari remarcau cum un coupe german - mai slab si mai ieftin decat orice model italienesc – atragea clientii ca pe un roi de albine. Era vorba de noul Porsche ... [...]

Vezi toate articolele
CAR & BABE
Ford Probe si Silvia

O masina roz si o fata superba – nu e o scena din “Fast & Furious”, cu Devon Aoki si Honda S2000, ci un… cuplu 100% romanesc, parca si mai voluptos. Hai sa le cunosti pe “Pinky” si Silvia. [...]

Vezi toate pictorialele
4 GIRLS
Top 5: Vedete si masini, editia “De gustibus ...

Am avut tot felul de top-uri pe-aici, dar nici unul care sa faca referinta la masinile pe care le conduc star-urile (fie ele din muzica, sport sau film). Dar, oricum, din acestea ai mai vazut; ce-ai ... [...]

Vezi toate articolele
Feedback