Alfa Romeo Giulietta. Fler si putere la scara industriala.

Odata cu sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial, in Italia incepea o epoca a recuperarii, in care industria trebuia sa produca rapid, masiv si calitativ in ciuda loviturilor pe care le primise. Astfel, Consiliul Industriilor de Stat a pus bazele unui program menit sa refaca economia peninsulara printr-o serie de proiecte de succes care sa improspateze piata cu bunuri de productie italiana. Iar printre cei cooptati in program s-a numarat si Alfa Romeo.

Pretul salvarii

Pana in acel moment, constructorul milanez se zbatea neputincios pe drumul spre faliment, astfel incat vestea unei comenzi masive subventionate de stat a venit ca o nesperata gura de aer. Alfa Romeo primea sarcina de a dezvolta un coupe compact atragator, menit sa devina popular. Era un proiect cu totul nou pentru milanezi care aveau o istorie rasunatoare in motorsport, insa nu prea multe repere in modelele stradale. Si, mai important, dezvoltarea unui model Alfa Romeo pentru productia in masa era o premiera.

In 1954, Jaguar era singurul producator care construia la scara larga motoare cu doi arbori cu came. Italienii au fost rapizi si in acelasi an a dezvoltat un propulsor de 1290cmc cu aceeasi structura de aluminiu, dar nu de 52 CP, ci de 80 CP. Aveau astfel in tutela unul din cele mai bune motoare ale vremii, fapt care garanta succesul. Dar pana acolo mai era de strabatut un drum lung, fiindca partea de design a noului model intampina controverse.

Proiectul intitulat Giulietta a fost inmanat initial celor de la Ghia, unde Mario Boano a desenat prima caroserie. Prima aparitie in fata publicului a avut loc in 1954, la Salonul Auto de la Torino, unde publicul a fost fascinat. Alfa Romeo prezenta un model nou pe piata, un sedan cu o silueta sportiva, o combinatie care nu se mai vazuse pana la acea vreme. Italienii s-au aratat incantati de ideea de a conduce un sedan sport, imbinand astfel necesitatea cu placerea, fara a plati o suma exorbitanta, ca in cazul unui model sport, exotic. Un alt atu consta in structura motorului, care oferea o putere decenta in raport cu un consum redus si o fiabilitate remarcabila. Italia isi gasise un motiv de mandrie.

Bertone – solutia de urgenta

Finantarea intregului proiect venea din vanzarea a mii de bilete de participare in cadrul unei loterii iar in urma acesteia, 500 de castigatori aveau sa primeasca cate un Alfa Romeo Giulietta Sprint. Norocosii au aflat apoi, cu stupoare, ca niciun exemplar nu fusese inca finalizat, fiindca Boano se certase cu partenerul sau, Luigi Segre si astfel Ghia nu reusise sa porneasca productia. Astfel solutia imediata s-a gasit in persoana lui Nuccio Bertone, care impreuna cu noul sau stilist, Franco Scaglione, si cu Boano, a realizat macheta finala in sediul Bertone. A intrat rapid pe linia de asamblare intr-o mica uzina construita pentru Bertone, fiindca cererea era deja uriasa, iar pana la sfarsitul lui 1954 Alfa Romeo a vandut peste 40.000 de modele Giulietta Sprint.

Daca, la inceput, Giulietta stranise controverse, dat fiind saltul facut de Alfa Romeo de la seriile limitate extravagante si finisarile impecabile la productia in masa, primele teste cu noul sedan sport italian au zdrobit orice dubii. Noul motor de 1,3 litri canta cu cei 80 CP, o putere colosala pentru un sedan la vremea aceea, iar manevrabilitatea si balansul defineau placerea de a conduce. Interiorul avea o nota spartana, insa era deosebit de spatios pentru un coupe, iar hayonul prelungit mult in spate crea destul spatiu pentru niste pasageri inalti pe bancheta din spate. In 1954 se gaseau cateva masini pe glob cu competentele Giuliettei, dar costau cu mult mai mult. Astfel, Giulietta avea toate calitatile unui model popular: motor excelent, design original, manevrabilitate impecabila si un pret accesibil. Alfa Romeo daduse lovitura.

Giulietta avea toate premizele unui succes de masa tocmai din cauza publicului larg careia i se adresa. Era o combinatie noua de eleganta, sarm si sportivitate cu un pret decent, asa incat era atat pe gustul tinerilor, cat si al familistilor. Devenea rapid un model iconic, asortat perfect unui costum alb dar si unei perechi e jeansi. Giulietta Sprint reusea sa satisfaca doritorii de Ferrari cu buget moderat si devenea o bijuterie in ochii celor care ar fi zis "da" oricarei masini.

Totodata, Giulietta a fost rampa de lansare pentru Nuccio Bertone, care si-a deschis apoi studioul Bertone, devenit ulterior unul din cele mai mari nume in designul auto. Totusi, dupa ce oficialii Alfa Romeo au inteles ca Giulietta este o mina de aur si au cerut o versiune Spider, conceptul lui Bertone a fost refuzat in favoarea unui alt mare designer italian: Pininfarina. Giulietta Spider s-a lansat in 1955 si prezenta aceeasi parte frontala cu varianta berlina, schimbarile facute fiind minimale, prezente doar in aria plafonului retractabil. Nu putini sunt cei de parere ca varianta prezentata de Bertone arata mult mai bine si ar fi putut exploda vanzarile. Spider-ul lui Bertone era mult mai exotic, mai sportiv, mai agresiv si imbina elementele de design ale versiunii Sprint intr-un mod original si elegant, insa Alfa Romeo a ales calea conservatoare, fiind de parere ca designul lui Giulietta nu trebuie schimbat atat de devreme, pentru a nu periclita vanzarile.

Conservarea popularitatii

Totusi, in numai un an, Giulietta isi facuse un renume solid, iar versiunea Spider a fost excelent primita. Acum, Italia nu avea doar un coupe popular, ci si un coupe cabrio pe care sa si-l etaleze pe coasta Mediteranei. Iar in 1957 Alfa Romeo a adus primul facelift. Giulietta TI era acum mai puternica si mai matura, atat sub capota cat si deasupra ei. Spre surprinderea multora, italienii au renuntat la hayonul prelungit care distingea Giulietta de restul modelelor coupe, si a optat pentru un spate corelat cu partea frontala, mai rigid, mai serios si foarte clasic. Grila frontala s-a simplificat, farurile s-au inramat, iar intreaga silueta a luat o forma clasica, incatusata in tipare. Se incepea astfel tranzitia spre urmasul Giuliettei, adica Giulia, un sedan robust, rigid, si care avea sa faca furori pe circuitele de raliu.

Alfa Romeo Giulietta a iesit din productie in 1965, dupa 11 ani in care a vandut aproape 132.000 de unitati, un numar la care italienii nici nu visau dupa terminarea razboiului. A fost unul din modelele care au propulsat economia Italiei si i-a facut pe italienii de rand sa se simta rasfatati la volan. Daca in 1949 unul din 96 de italieni avea o masina, in 1963 raportul ajunsese de 1 la 11. Totodata, Giulietta a lasat o mostenire de nepretuit pentru Alfa Romeo: motorul de 1,3 litri cu doua axe cu came a stat la baza motorizarilor pentru modelele compacte Alfa pentru inca cateva decenii. Bertone, pe de alta parte, si-a castigat un nume nu numai in Italia, ci in toata lumea. 

’’Daca Alfa Romeo ar fi stiut ca se vor construi atat de multe modele Giulietta Sprint, cu siguranta nu m-ar fi contractat, ci le-ar fi produs in uzina lor din Portello.’’ – Nuccio Bertone

Astfel, Alfa Romeo Giulietta si-a castigat locul in istorie nu doar ca un star al epocii sale, ci si ca primul sedan sport creat vreodata, deschizand drumul intr-un segment ce avea sa devina vital in industria auto moderna.